VdS 3103 și așteptările asigurătorilor de bunuri: dovezile care asigură acoperirea prin asigurare

Fișa tehnică VdS 3103 „Baterii cu litiu” a VdS Schadenverhütung este publicația centrală a industriei germane de asigurări privind manipularea bateriilor cu litiu în zonele de producție și de depozitare. Publicată pentru prima dată în 2012 și revizuită ultima dată în ediția 2019-06, ea sintetizează concluziile încercărilor de incendiu privind depozitarea și punerea la dispoziție a bateriilor cu litiu. Din punct de vedere juridic, VdS 3103 nu este o lege și nici o regulă tehnică introdusă prin reglementările de construcții – efectul său se manifestă pe cale civilă, prin contractul de asigurare.

Mulți asigurători de bunuri preiau fișa tehnică în mod expres în condițiile contractuale sau transformă respectarea ei într-o obligație contractuală. Dacă prescripțiile de siguranță convenite sunt încălcate, asigurătorul poate, potrivit regulilor legii privind contractul de asigurare, să reducă prestația sau, în cazuri extreme, să o refuze. Pentru proiectanții, executanții și operatorii de baterii de stocare staționare, aceasta înseamnă: așteptările asigurătorului de bunuri fac parte, încă de la început, din profilul de cerințe al proiectului – la același nivel cu legislația construcțiilor și cu securitatea muncii.

VdS 3103 a fost scrisă pentru depozitarea și punerea la dispoziție a bateriilor – un sistem staționar de stocare a energiei în baterii (BESS) aflat în exploatare continuă depășește acest cadru. De aceea, underwriterii își fundamentează evaluarea riscului pe un pachet de alte reglementări și dovezi. În spațiul germanofon s-a impus ca referință comună Ghidul de securitate pentru sistemele mari de stocare litiu-ion al Asociației Federale a Sistemelor de Stocare a Energiei (BVES, ediția a 3-a, noiembrie 2025); la elaborarea sa au participat, printre alții, GDV, VdS Schadenverhütung, DGUV și Grupul de lucru al conducătorilor pompierilor profesioniști (AGBF Bund).

• Regulamentul european privind bateriile (UE) 2023/1542: anexa V enumeră unsprezece parametri de securitate pentru sistemele staționare de stocare a energiei în baterii, dintre care patru privesc protecția la incendiu și la explozie (printre altele protecția împotriva propagării căldurii, scurtcircuitul intern, încercarea la foc, emisia de gaze).
• EN IEC 62619 (secțiunea 7.3.3): testul de propagare drept dovadă că o ambalare termică (thermal runaway) a unei celule nu se extinde necontrolat asupra sistemului.
• UL 9540A: metodă de încercare standardizată pentru evaluarea extinderii unei ambalări termice la nivel de celulă, de modul, de unitate și de instalație – solicitată frecvent de asigurători pe plan internațional.
• NFPA 855, precum și UL 9540/UL 1973 ca standarde de referință americane, ale căror rezultate de încercare sunt valorificate și în conceptele europene de protecție.
• Publicațiile VdS privind protecția la incendiu prin instalații tehnice, de exemplu privind instalațiile de detectare a incendiului și instalațiile de stingere, precum și VdS 2010 privind protecția împotriva trăsnetului și a supratensiunilor, orientată pe risc.

Nucleul oricărei evaluări din perspectiva asigurării este întrebarea dacă un eveniment de incendiu rămâne limitat la unitatea afectată. Întrucât protecția activă la incendiu nu poate împiedica de regulă pierderea totală a unei unități de stocare cuprinse de flăcări, separarea constructivă decide amploarea pagubei. Ghidul BVES indică drept orientare o distanță de 5 până la 10 m față de alte clădiri și construcții – întotdeauna raportat la cazul concret și cu mențiunea expresă de a implica asigurătorul de bunuri încă din faza de proiectare, deoarece acesta poate formula cerințe suplimentare.

Acolo unde distanțele nu pot fi realizate, în locul lor intervin barierele termice: pereți despărțitori masivi, incombustibili – de exemplu din elemente de beton sau din sisteme de pereți agrementate –, care se prelungesc cu cel puțin 0,5 m peste muchia superioară a unităților de stocare și cu câte 0,5 m peste fețele lor frontale. Alternativ sau complementar, asigurătorii și serviciile de protecție la incendiu acceptă încercări de incendiu real (large scale fire tests), dacă acestea dovedesc că transmiterea incendiului de la o unitate la alta este exclusă sau împiedicată suficient de mult timp. La amplasarea în clădire, asigurătorii așteaptă pereți despărțitori rezistenți la foc, în construcție masivă, cu închideri etanșe și cu autoînchidere, precum și deschideri dedicate de descărcare a presiunii spre exterior.

Cu cât pachetul de dovezi este mai complet, cu atât mai repede și mai bine poate fi asigurat un proiect de stocare. S-a dovedit utilă prezentarea către asigurător a unei documentații structurate, care corelează dovezile tehnice de încercare, execuția constructivă și măsurile organizatorice.

• Autorizația de construire cu dovada verificată de protecție la incendiu, respectiv cu conceptul de protecție la incendiu specific obiectivului, inclusiv toate condițiile impuse.
• Rapoarte de încercare privind propagarea și comportarea la foc (de exemplu EN IEC 62619, UL 9540A), precum și dovezi de conformitate CE conform Regulamentului privind bateriile și Directivei privind joasa tensiune.
• Dovezi de execuție ale barierelor termice: clasele de rezistență la foc ale pereților despărțitori, dovezile de utilizabilitate ale compartimentărilor, documentația dispozitivelor de descărcare a presiunii.
• Descrierea detecției incendiului, a tehnicii de stingere și a separării de rețea, inclusiv a căilor de alarmare către operator.
• Documente de exploatare: evaluarea riscurilor, planul de întreținere și de inspecție, planul de urgență și planul de intervenție pentru pompieri, dovezile de instruire a personalului.
• Conceptul de protecție împotriva trăsnetului și a supratensiunilor (seria de standarde DIN EN 62305, VdS 2010).

Acoperirea prin asigurare nu este o promisiune unică, ci este legată de respectarea permanentă a prescripțiilor de siguranță convenite. Din acestea fac parte întreținerea instalațiilor de protecție la incendiu, menținerea liberă a distanțelor și a deschiderilor de descărcare a presiunii, supravegherea continuă a parametrilor celulelor prin sistemul de management al bateriei și raportarea neîntârziată a modificărilor esențiale – de exemplu a unei extinderi de capacitate, a unei schimbări de celule sau a unor intervenții constructive asupra pereților despărțitori și a compartimentărilor.

Este recomandabil ca fiecare verificare periodică și fiecare reparație să fie documentate într-un mod sigur la audit și să poată fi prezentate asigurătorului la solicitare. Cine corelează în prealabil modificările conceptului de protecție cu asigurătorul de bunuri evită lacunele de acoperire – și beneficiază nu rareori de condiții mai bune, deoarece riscul este stăpânit în mod demonstrabil.