Tehnica refractară, tehnologie-cheie a tranziției energetice

Tehnologia invizibilă a transformării

Când se vorbește despre tranziția energetică, percepția publică este dominată de turbinele eoliene, de panourile solare și de bateriile de stocare. Însă tranziția energetică industrială se petrece în cu totul alte locuri: în cuptoarele și camerele de ardere ale industriei materialelor de bază, în instalațiile de incinerare a deșeurilor, în centralele termice pe biomasă și în sistemele de recuperare a căldurii. Și pretutindeni acolo, căptușeala refractară joacă un rol central, chiar dacă rareori observat. Fără materiale refractare de înaltă performanță, niciun proces termic nu poate fi exploatat eficient, sigur și rentabil.

Biomasă și incinerarea deșeurilor: refractarul care face schimbarea posibilă

Trecerea de la combustibili fosili la combustibili biogeni și secundari impune cerințe cu totul noi căptușelii refractare. Biomasa și combustibilii alternativi produc alte compoziții de cenușă, alte chimii ale gazelor arse și alte profiluri de temperatură decât cărbunele sau gazul. Industria refractarelor trebuie să răspundă acestor condiții modificate prin noi dezvoltări de materiale și prin concepții constructive adaptate. Cine vrea să impulsioneze tranziția energetică în industrie trebuie să gândească mai departe și tehnica refractară.

Creșterea eficienței ca protecție a climei

Înainte de a se discuta despre trecerea la noi purtători de energie, prima și adesea cea mai eficientă pârghie stă în creșterea eficienței instalațiilor existente. O căptușeală refractară dimensionată și întreținută optim reduce pierderile de căldură, crește randamentul termic și scade astfel direct consumul specific de energie pe tonă de produs. În industria aluminiului se pot obține economii de 10 până la 20 la sută din consumul de energie prin optimizarea sistemului refractar. În industria cimentului și a varului, potențialele se situează într-un ordin de mărime asemănător.

Hidrogenul și noii combustibili

Trecerea la hidrogen ca purtător de energie, deja testată în industria oțelului și a sticlei, pune tehnica refractară în fața unor provocări noi. Flăcările de hidrogen ating temperaturi locale mai ridicate, au o altă caracteristică de radiație și produc vapori de apă ca produs de ardere, care la temperaturi înalte pot afecta stabilitatea chimică a anumitor materiale refractare. Cercetarea materialelor lucrează la noi concepții de materiale care să reziste acestor condiții modificate. În același timp, concepțiile constructive trebuie adaptate, pentru a lua în calcul profilurile modificate ale fluxului de căldură și solicitările mecanice.

La SBS Refractory Service ne însoțim clienții pe drumul spre transformarea industrială. Înțelegem interacțiunile dintre condițiile de exploatare modificate și cerințele față de căptușeala refractară. Fie că este vorba de trecerea la biomasă, de integrarea sistemelor de recuperare a căldurii sau de pregătirea pentru utilizarea hidrogenului: tehnica refractară trebuie luată în calcul de la bun început, nu ca un detaliu ulterior, ci ca parte integrantă a planificării instalației.